Skip to content

Hinduism şi ecumenism

Iunie 27, 2008

Parintele Serafim Rose, prezintă foarte clar modul in care hinduismul a pătruns in spatiul crestinismului vestic. Iată ce spune el: La începutul secolului când s-au înfiintat primele societăti Vedanta în Statele Unite, preocuparea lor imediată a fost aceea de a lansa convingerea că nu există nici o diferentă reală între hinduism si Crestinism. Mai mult. Nu numai că ele nu se află în conflict, dar un bun crestin va deveni încă si mai bun, dacă va studia cu sârguintă si va practica Vedanta. De abia atunci va ajunge el la adevărata întelegere a Crestinismului.

Mi se pare evident că acest principiu este şi fundamentul Mişcării Ecumenice, desigur, raportat in primul rând la diversele denominatiuni crestine si apoi la celelalte religii. Intreg discursul ecumenist susţine acestă idee (lansată de Guru Vivekananda in Statele Unite la sfârsitul sec. 19 ) opunându-se astfel Sfintei Scripturi care vorbeşte de un Singur Dumnezeu adevărat si de existenţa unui singur Adevăr. Spunând ca dumnezeii neamurilor sunt idoli (Ps. 95, 5) si identificându-le cu „lucruri făcute de mâini omeneşti” (Ps. 134, 15) Biblia exclude orice sinonimie intre Dumnezeu şi divinităţile păgânilor. Acelaşi lucru este valabil şi pentru credinţele creştine ce s-au abătut de la Revelatia dumnezeiească întrucât Iisus avertizează în legătură cu puritatea credinţei: cel ce va strica una din aceste porunci, foarte mici, şi va învăţa aşa pe oameni, foarte mic se va chema în împărăţia cerurilor ( Mt. 5, 19). Suprema înşelăciune este să crezi că nu există nici o deosebire de fond intre diversele confesiuni si religii. Este ca şi cum ai spune că singura diferenţă dintre demoni şi îngeri este cea de culoare! Este o flagrantă contrazicere a Scripturii şi a Predaniei Sfinţilor Părinţi şi totuşi vedem cum oameni care se pretind cunoscători si chiar trăitori ai Ortodoxiei susţin cu multă pasiune ecumenismul. Din punctul de vedere al ecumenismului, minciuna nu există, în realitate existând doar nivele de adevăr. Această teorie a nivelelor de adevăr, este drumul perfect către ecumenismul ideal, căci elimină noţiunea de minciună transformând-o intr-un adevăr involuat şi dispare astfel orice posibiltate de dezbinare, intrucât toată lumea are dreptate. Ideea îşi are originea tot la Swami Vivekananda care spune: Dacă una singură din religii este adevărată, atunci toate celelalte trebuie si ele să fie adevărate. Astfel credinta hindusă este a tuturor – deci si a voastră -, tot atât de mult pe cât este si a mea. Noi hindusii nu numai că tolerăm, dar ne unim chiar cu toate religiile, rugându-ne la moschee cu mahomedanul, închinându-ne focului împreună cu zoroastrul si îngenunchind la piciorul crucii împreună cu crestinul. Noi stim că toate religiile, în mod egal, de la cel mai primitiv fetisism, până la cel mai înalt absolutism, sunt tot atâtea încercări ale sufletului omenesc de a cuprinde Infinitul. Deci noi suntem cei care strângem toate aceste flori într-un minunat buchet, căruia, legându-l cu panglica iubirii, ne închinăm plini de încântare.

Putem concluziona că Ecumenismul nu are nici o legătură cu ecumenicitatea Bisericii, fiind de fapt principala armă ofensivei impotriva creştinismului. Prin ecumenism, învăţătura Lui Hristos este diluată si redusă o simplă credinţă, nici măcar egală cu vechile religii păgâne, Insuşi Hristos, fiind transformat intr-o zeitate locală, de acelaşi rang, dacă nu inferior, cu zeităţile hinduse sau precreştine.

Pentru Ortodoxie, calitatea de sobornicească sau ecumenică a Bisericii înseamnă chemarea intregii lumi la primirea Adevărului unic, revelat de Dumnezeu Creatorul şi Mîntuitorul în Evanghelie şi trăit până la culmile sfinţenie de către Sfinţii Părinţi. Iubirea la care suntem datori faţă de tot omul inseamnă mărturisirea Ortodoxiei şi chemarea tuturor la mântuire, nu îngăduinţa faţă de patimi şi de răstălmăcirea Cuvîntului Lui Dumnezeu după poftele proprii. Iubirea predicată de ecumenism indeamnă la acceptarea tuturor credinţelor şi patimilor in numele păcii şi toleranţei, având deosebita grijă să nu deranjeze pe nimeni. Dar, cum spunea cineva, dacă ai un prieten care se droghează, iubirea faţă de el nu înseamnă să iţi infingi şi tu o seringă cu heroină in venă şi să i te alături în dependenţă, ci să te lupti din toate puterile să-l scoţi din robia drogurilor.

Pentru ecumenisti, cei ce nu acceptă ecumenismul sunt considerati fanatici sau intoleranti, incapabili să inţeleagă mersul lumii de azi şi noua gândire. Dar cei care isi formează convigerile după cuvântul Evangheliei, nu al modelor zilei, observă că Dumnezeu s-a intrupat din intoleranţă pentru păcat şi patimi şi că Iisus, deşi plin de iubire, nu a arătat niciodată tolerenţă faţă de păcat şi mereu a indemnat la părasirea lui. Acelaşi lucru este valabil şi pentru păcatul privitor la credinţă – erezia. Iisus a condamnat pe faţă invăţăturile greşite ale fariseilor şi saducheilor, iar in Apocalipsă spune că urăşte faptele ereticilor nicolaiţi (Apoc. 2, 6).

De aceea, ceea ce ne motivează să luptăm impotriva ecumenismului nu este ura, aşa cum ar putea crede unii, ci porunca iubirii care ne impune să nu stăm indiferenţi atunci cînd vedem pe fraţii noştri târâţi la moarte (Pilde 24, 11) – căci despărţire de Dumnezeu este erezia* – ci să ne străduim să mărturisim pe cel ce este Calea, Adevărul şi Viaţa.

*Se spunea pentru avva Agathon, ca s-au dus oarecari la dansul, auzind ca are dreapta si mare socoteala. Si vrand sa-l cerce de a sa manie, i-au zis lui: tu esti Agathon? Am auzit pentru tine ca esti curvar si mandru. Iar el a zis: ei bine, asa este. Si i-au zis lui: tu esti Agathon barfitorul si clevetitorul? Iar el a zis: eu sunt.
Au zis iarasi:

Tu esti Agathon ereticul? lar el a raspuns: nu sunt eretic. Si l-au rugat pe el, zicand: spune-ne noua, pentru ce atatea cate ti-am zis tie le-ai primit, iar cuvantul acesta nu l-ai suferit? Zis-a lor: cele dintai asupra mea le scriu, caci este spre folosul sufletului meu. Iar cuvantul acesta eretic este despartire de Dumnezeu si nu voiesc sa ma despart de Dumnezeu.

Patericul egiptean, Avva Agathon.

Anunțuri
2 comentarii leave one →
  1. Ioan permalink
    Iulie 12, 2008 9:53 pm

    http://www.oikoumene.org/fileadmin/files/wcc-main/documents/p2/FO1982_111_en.pdf

    In 1982, Comisia Credinta si organizare de la Lima a adoptat documentul BEM care constituie baza dogmatica si liturgica minima a unirii crestinilor: Botez, Euharistie, Slujire (Preotie)

    La acest document sa se fi referit IPS Corneanu cand a spus oarecum voalat despre recunoasterea Tainelor ? Traduceti si poate ne anuntati si pe noi , PROSTIMEA . Numai binecuvantari !

    P.S Ca sa intelegeti ecumenismul trebuie sa intelegeti ca talharul de pe cruce nu era nici ortodox , nu se botezase , nu participase la Cincizecime cand Iisus i-a spus vorbe pe care si le-ar dori orice om de pe planeta asta : ASTAZI VEI FI CU MINE IN RAI .

    Cu respect , Ioan

Trackbacks

  1. Razboi întru Cuvânt » Stiri si recomandari duhovnicesti 30 iunie

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: